some kind of love…


Şi iar mă trezesc… aceeaşi pereţi, acelaşi miros, aceeaşi eu.
Mă plictisesc gândindu-mă că e o noua zi în care voi repeta tot ce am făcut ieri… îmi voi face aceleaşi veşnice complexe, mă voi urî, apoi voi găsi ceva care să îmi facă plăcere pentru ca la sfârşitul zilei să mă urăsc din nou şi, bineînţeles, te voi iubi pe tine… dar tu nu vei şti asta. Poate ţi-au spus-o alţii, poate că ai fost suficient de deştept încât să realizezi că bileţelul era pentru tine, poate că ştii pentru că ţi-am zis-o şi eu sau pur şi simplu…simţi asta! dar nu eşti suficient de deştept să înfrunţi realitatea… şi eu stau… aştept! nu mă întreba ce, nu aş şti ce să îţi răspund..
Poate te aştept pe tine, deşi pare absurd după ce s-au scurs atâtea luni de zile, ştiu, şi mie mi se pare.. dar, poate nu pe tine te aştept, ci doar momentul în care te voi uita, în care voi înceta să îmi fac griji pentru tine, să îi întreb pe prietenii tăi de tine (pentru că, recunosc, sunt o laşă), deşi ştiu că nu va veni niciodata…
Oare când adormi, la ce te gândeşti? când te trezeşti, îţi trece oare prin minte că eu fac acelaşi lucru, dar gândindu-mă la tine?
Orice aş face, gandul meu mă duce ÎNTODEAUNA LA TINE, prietenul meu drag!

Later add (cam prin februarie, aşa…)

bla,bla,bla… ideile mele de eternă îndrăgostită
pagină ce aparţine trecutului, nu mă pot stăpâni să nu schiţez un zâmbet când citesc toate bazaconiile scrise aici;))
finally freee from your enhace!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s