Un vis.

vis
Nu vreau să devină ceva prea mult spus, se ştie deja: e greu să găseşti o cale de scăpare dintr-o încăpere cuprinsă de flăcări! Dar dacă zăreşti un geam deschis, cu toate că e cale lungă până jos, aruncă-te!! Aerul rece te va trezi şi poate că, cine ştie, vei reuşi ceea ce nu a reuşit nici un om pînă acum, să zbori!
Însă nu uita că e timpul să te trezeşti! Nu a fost decît un coşmar…  șterge-ți lacrimile, reglează-ţi respiraţia sacadată, clăteşte-ţi faţa cu apă rece şi priveşte în jur; patul poartă încă o urmă şifonată şi călduţă făcută de trupul tău, pătura e răscolită de culcuşul făcut de tine, pe noptieră zace „Portretul unei Doamne” cu semnul pe la pagina 140, mai ştii cînd te regăseai în Isabel Archer? Cu siguranţă nu te gîndeşti la asta acum, te uiţi cum mîngîie uşor lumina difuză a lămpii pagina deschisă a cărţii, crezi poate că încă visezi, dar oare nu simţi mirosul de cafea? Ai lăsat cana pe colţul noptierei, uite, a căzut, e ud şi covorul…

Nu pari prea convinsă… hai, vino!

Vino la geam… ce, ţi-e frică?
Paşeşte încet…s-au spart câteva vise în seara asta, să nu te loveşti în cioburile lor! pîş! pîş!

Vezi? E doar luna…Vîntul adie uşor, observă cum işi joacă crengile goale copacii… te apropii de geamul aburit, îl ştergi uşor, dar ce scrii? De ce nu mă crezi pur şi simplu cînd îţi spun că a fost doar un vis urît care s-a terminat?
Au ţi-e frică să nu te mint? Atunci întoarce-te către pat… continuă-ţi visarea…s ă îmi spui cînd te trezeşti!

– M-am trezit…sînt orele 8 ale dimineţii şi miroase tare a cafea.
„Nu cred” – scrie pe geam

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s