Mare mică

pic

Vara asta marea mi s-a părut mai mică, mai puţin albastră şi mai singură – oare pentru că nu ai fost tu?
şi dacă erai, ce?
puteai să umpli marea, să o colorezi, să îi fii însoţitor?
puteai să îmi readuci sclipirea în ochi, să îmi bucuri privirea, să mă iubeşti cum nu ai făcut-o niciodată?
puteai să mă faci a ta acolo, pe plajă, în faţa ei? să îmi acoperi trupul cu căldura ta… nu ţi-ar fi fost ruşine?
imediat ce am privit-o şi-a dat seama! a aşteptat să vină seara, mi-am luat şlapii în picioare şi am început să o contemplez…
mi-a spus că te vei întoarce, negreşit!
că îţi este dor de ea şi vrei să o vezi doar cu mine, cu nimeni altcineva!
oare aşa să fie?
spune-mi tu, aşa e?
te vei întoarce?
să te mai aştept?
eu încep să văd plecarea ta ca fiind iremediabilă, să mai sper?
nici nu mai ştiu…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s