Cazul Domnului T. (partea întâi)

d9f2ed0daedbfd13Domnul T. este agent de poliţie specializat în criminalistică. Are o slujbă care îl plictiseşte pentru că a văzut atât de multe corpuri reci şi mutilate în cei 20 de ani de carieră, încât nimic nu i se mai pare bizar. Nici un caz nu este mai ciudat decât altul, sau mai greu, sau mai urât.
În dimineaţa asta, ca de obicei, îşi bea cafeaua în biroul său, studiind câteva rămăşiţe ale unui caz nerezolvat; nu îl surprinde cu nimic. Nici nu îşi mai bate capul, aruncă dosarul pe fotoliul din colţ şi priveşte liniştit pe geam…
Sună telefonul.
-Da, Irina!
-Domnule, agent Cordărescu e pe linia 2. Spune că e urgent.
-Fă-mi legătura.
-Da, Cătăline, care-i buba?
-DN 13, accident la nivel de trecere cu cale ferată. Maşină spulberată de un accelerat de Constanţa. Soldat cu victime,  femeie, cam la 42 de ani.
-Trăieşte?
-Da, e în drum spre Spitalul de Urgenţe, dar e foarte grav. Puţine şanse de supravieţuire.
-Hai că îmi spui mai multe pe drum. Am plecat.

La faţa locului, colegii săi deja au închis locul accidentului, urmele erau atent preluate, dar nimeni, cu excepţia femeii grav rănite nu ştia adevăratul motiv al tragediei.
Domnul T. ridică din umeri, nimic supsect. Aparent, femeia a rămas blocată pe calea ferată, făcând greşeala des întâlnită de a schimba într-o treaptă inferioară de viteză exact pe linia ferată. Probabil neexperimentată, motorul s-a oprit, ea a intrat în panică şi cu ghinion, nu a mai putut reporni motorul.
Ăsta era tabloul pe care şi-l crease chiar de la prima vizualizare a scenei.
-Ce spui?
-Evident, e vina victimei. Cred că i s-a oprit motorul.
-Şefu’ zice că semnalele de avertizare sonoră şi luminoasă nu funcţionau.
-Aaaa, atunci se schimbă lucrurile.
Vasăzică, nu era chiar neexperimentată… să fi fost un accident cu premeditare?
Întrebarea nu îi dădea pace. Mai studie puţin locul, schimbă câteva opinii cu superiorii săi şi plecă spre spital. Ceva îl neliniştea.
Îşi prezentă legitimaţia, interogase medicii ambulanţei, de la care află că femeia suferise un traumatism cranio cerebral grav şi la nivelul toracelui, este în stare critică şi sunt şanse minime ca victima să supravieţuiască.
“Minunat! S-a dus şi şansa cea mai uşoară de a afla adevărul!”, îşi spuse indignat agentul.
Trebuie să menţionez că Domnul T. este un individ cu foarte mult sânge rece, cu un caracter de o tărie rar întâlnită, greu de sensibilizat. Se zvoneşte cum că până în prezent nici un caz nu l-a interesat mai mult decât profesional.
A urmat o noapte albă în care s-a pornit la procedurile de identificare a victimei şi a cauzelor accidentului. Nici urmă de acte de identitate ale femeii, deocamdată, o anonimă.

To be continued…

Advertisements

3 Comments Add yours

  1. Nu o sa ma plictisesc citindu-te 🙂
    Can’t wait for the next one ;))

    Like

  2. shotiutza says:

    @SmallStranger:
    mulţumesc mult :*
    cât de curând vine şi partea a doua 😀

    Like

  3. ju5tfstyle says:

    începutul e interesant . mult mai captivant decât multe romane poliţiste , acum trec la următoarele două părţi … povestea ta e o realitate a acestor vremuri , lucruri ce se întâmplă destul de des

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s