Marți. Confuz.

Eu și tu sîntem aceeași persoană – același gînd, aceleași trăiri -. Ne separă însă o distanță prea mare și un timp care curge însutit mai repede decît cel de pe Pămînt. Eu aici urmăresc vreascurile uscate care cresc în suflete și tu, acolo, oare ce faci? Poate ești prinsă în lumini și bucuroasă că poți atinge soarele. Eu calc pe pămînt uscat, tu alergi cu picioarele goale prin iarbă veșnic acoperită de rouă.

Cînd vei veni, vom zîmbi în fiecare marți, în fiecare 13. Tot ce îmi este ascuns acum, mi se va arăta limpede.

Pentru ea,

pentru F.

Advertisements

One Comment Add yours

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s